***

Toată viața făcusem casă bună cu trupul meu; contasem implicit pe docilitatea lui, pe forța sa. Strînsa alianță începea să se desfacă; el înceta de a mai fi una cu voința, cu spiritul, cu cel căruia trebuie să-i spun, impropriu, sufletul meu; tovarășul înțelegător de altădată nu mai era decît un sclav îndărătnic la treabă. Trupul se temea de mine; simțeam fără încetare în piept prezența ascunsă a fricii, o strîngere ce nu era încă durere, ci doar primul pas către ea.

Marguerite Yourcenar, Memoriile lui Hadrian

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.