Maimuța vine să-și ia craniul – recenzie

Autor: Iuri Dombrovski

Editura: ALLFA

An apariție: 2013

Număr pagini: 429

Traducător: Antoaneta Olteanu

Copertă: Alexandru Novac

Iuri Osipovici Dombrovski (1909- 1978) este un scriitor rus care timp de aproape 18 ani a suferit probabil cea mai lungă și dureroasă detenție în lagărele sovietice. Scrierile sale au apărut integral abia după reformele inițiate de Mihail Gorbaciov în anii 1980. Romanul „Maimuța vine să-și ia craniul” a fost scris în timp ce autorul era exilat în Alma-Ata și a fost publicat în extrem de puține exemplare.

Personajul principal al cărții, Hans, este fiul unui om de știință ce activa în cadrul propriului institut pe vremea în care naziștii au ocupat Franța.

Întâlnirea lui Hans cu Hardner, un gestapovist pe care îl consideră vinovat de soarta tatălui său și despre care descoperă că nu este tras la răspundere pentru faptele din acea perioadă îl fac pe Hans să publice un articol despre identitatea acestuia și despre motivele pentru care statul l-a lăsat nepedepsit. Această dezvăluire publică făcută de către Hans îi crează tot lui neplăceri, fapt care îl impulsionează să povestească evenimentele din vremea respectivă așa cum și le amintește din propria experiență, poveștile altora sau documente oficiale.

Nu trebuie să uităm de eroismul unor oameni care au mers până la capăt pentru a-și apăra convingerile.

Iuri Dombrovski

„Maimuța vine să-și ia craniul” este povestea unui sistem care își ia puterea din frică, manipulare și minciună. Propaganda și presiunea pe care oamenii de știință erau nevoiți să o suporte și să o împrăștie în conștiința cetățenilor îți face mintea și etica să se înfioare. Să muncești o viață pentru a face descoperiri importante pentru omenire ,ca apoi să trebuiască să alegi între adevărul propriilor tale concepții și teorii sau o viață încununată de succes, dar plină de neadevăr. Să păstrezi adevărul științific cu orice preț sau să alterezi istoria pentru a putea trăi în minciuna și manipularea la care contribui?

O carte ce prezintă un trecut tulburător; o societate în care cruzimea, trădarea, frica, controlul și manipularea se multiplică cu repeziciune.

Cum poți să îți păstrezi convingerile într-un sistem crud, condus de oameni parcă fără suflet? Detalii șocante despre micile plăceri ale unor oameni importanți din sistem (de exemplu colecționarea bucăților de piele tatuată ale persoanelor care erau omorâte), o acuratețe sfâșietoare a modalităților de a curma viața celor ce trădau sistemul, interogatorii în urma cărora colectarea informațiilor era vitală; toate acestea într-un context social de coșmar.

Dombrovski a văzut prea multe și a suferit prea mult; cărțile lui sunt mărturii ale unei încrederi nemaiîntâlnite în puterea artei, nu numai de a transcrie, ci și de a transfigura.

New York Times

O carte greu de digerat pe alocuri, dar care prezintă un trecut ce face parte din istoria omenirii, trecut ce ar trebui cunoscut și înțeles pentru a nu mai fi repetat vreodată.

Dombrovski merită un public mult mai larg, fiindcă, deși este în mod evident un scriitor extrem de rafinat și de cultivat, posedă totodată și abilitatea de a-și emoționa imediat cititorul printr-o excelentă mânuire a detaliului descriptiv și prin ritmul alert al narațiunii.

La Quinzaine littéraire

Evaluare: 5 din 5.


Categorii:Iuri Dombrovski, Recenzii

Etichete:,

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: