Simfonia Intinerantă (recenzie)

Autor: Emily St. John Mandel

Editura: Rao

An apariție: 2015, București

Număr pagini: 454

Traducere: Graal Soft SRL

Titlul original: Station Eleven, 2014

Viaţa asta nu ne-a aparţinut niciodată. Noi am împrumutat-o doar.

Emily St. John Mandel este o autoare contemporană din Canada, născută în 1979, care a publicat patru nuvele: Last Night in Montreal(2009), The Singer’s Gun(2010), The Lola Quartet(2012) și Station Eleven(2014) sau Simfonia Intinerantă. Pentru cea de-a patra carte a primit Arthur C. Clarke Award, a fost nominalizată la alte premii și declarată cea mai bună carte a anului 2014 de către Entertaiment Weekly și BookPage.

Povestea începe cu moartea lui Arthur în timp ce îl juca pe Regele Lear și este împletită pe mai multe fire narative ce se unesc spectaculos la final. Încercarea lui Jeevan de a-l salva pe vestitul actor ce făcuse atac de cord în timpul piesei, dar și de a o liniști pe micuța actrița Kirsten are ca scop contactul cu personajele și înțelegerea importanței fiecăruia în viața socială a acelor vremuri.

Cunoașterea vieții lui Arthur, modul în care a ajuns celebru, viața sa amoroasă precum și personalitatea acestuia conturează mai clar acest personaj ce nu este principal, dar care are o anumită legătură cu viața celor ce ar putea fi considerați personaje principale.

Acțiunea cărții este de fapt bazată pe traseul urmat de către Simfonia Intinerantă, din care face parte și Kirsten, într-o lume distrusă de o gripă letală, parcursul acestora fiind prezentat în paralel cu viața lui Arthur și a altor personaje, evidențiindu-se astfel diferența dintre prezent și trecut, dar și perspectivele de viitor într-o lume ce și-a cunoscut sfârșitul.

Alături de personajele acestei cărți trăiești intens ultimele momente ale omenirii sperând să mai rămână ceva din ea; alături de Simfonie îți dorești să descoperi un sat/oraș sau comunitate numeroasă în care lucrurile să nu se fi schimbat. Empatizezi cu personajele născute înainte de sfârșitul lumii cunoscute de către noi și compătimești personajele născute în lumea nouă; e mai ușor să te adaptezi într-o lume fără electricitate, internet, combustibil, hrană, mass-media, cărți, medicamente, biserici și multe altele, atunci când nu cunoști prezența acestora decât din povești sau lucruri rămase parcă dintr-o altă viață.

Suportăm pentru că eram mai tineri decât tine când totul s-a sfârșit, gândi Kirsten, dar nu suficient de mici pentru a nu ne aminti nimic. Pentru că nu a mai rămas mult timp, pentru că toate acoperișurile se prăbușesc, iar în curând niciuna dintre clădirile astea vechi nu va mai fi sigură. Pentru că mereu căutăm fosta lume, înainte ca toate urmele fostei lumi să dispară.

O populație dispersată; o lume în care fiecare supraviețuitor devine locuitor al zonei în care a fost surprins de gripă, în care deplasarea pe distanțe lungi reprezintă un pericol iar hrana trebuie vânată face ca speranța că lucrurile vor reveni la normal să scadă în fiecare zi.

De parcă noile schimbări nu ar fi de ajuns, Simfonia descoperă că oamenii sunt amenințați de o noua religie, creată de conducătorul unei comunități care se consideră profet și impune lumii noua credință chiar și prin forță. Cine este acesta și cum se răspândește religia sa este la fel de surprinzător și incitant ca și restul cărții.

Dacă infernul sunt ceilalți oameni, ce este o lume aproape lipsită de oameni? Poate că, în curând, omenirea se va stinge pur și simplu, dar lui Kirsten acest gând i se păru mai degrabă pașnic decât trist. Atât de multe specii apăruseră, iar mai târziu dispăruseră de pe acest Pământ – ce mai conta una în plus? De fapt, câți oameni mai rămăseseră?

Mai are omenirea vreo speranță? Poate Simfonia Intinerantă să își ducă mesajul motivațional desprins parcă dintr-o altă lume și să supraviețuiască unită? Vor avea resursele necesare pentru a prezenta noii lumi frumusețea frânturii de artă rămasă din vechea lume?

Recomand această carte fiecărui cititor adult pentru că povestea prezentată poate fi o realitate posibilă pe care ai vrea cu siguranță să o cunoști. Trăirile personajelor te vor face să cugeți asupra propriilor acțiuni în cazul în care ai fi pus în situația de a trăi acel prezent apocaliptic și simpla lectură îți va da senzația că la un anumit nivel ai experimentat unul dintre cele mai groaznice scenarii ale omenirii.

Ambițios, magnific… Viziunea lui Mandel nu este doar dureros de frumoasă, ci și surprinzător de plauzibilă, dezvăluind frumusețea fragilă a lumii în care trăim. Printre tot mai numeroase cărți cu subiecte postapocaliptice, romanul transcedental, tulburător al lui Mandel merită un loc special.

Kristine Hauntley

Evaluare: 5 din 5

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.