Dacă ne-am putea retrage cumva și ne-am putea privi din afara noastră, ce părere am avea despre noi după 24 de ore? Dar după o săptămână?

Dacă ne-am putea privi ca pe orice altă persoană? Fără a ne mai găsi scuze, motive total pline de sens – doar pentru noi, ori a apela la sentimentul de negare, de toleranță sau ignoranță; așa am putea să ne analizăm cu adevărat, să ne vedem dincolo de latura subiectivă, ce ne avantajează mereu; cercetându-ne obiectiv, oferindu-ne cea mai bună perspectivă de analiză.

Am putea astfel să ne reconsiderăm existența? Felul nostru de a fi, dacă am putea să îl observăm „la rece”, am dori să rămână același? Am dezlănțui o schimbare în noi ce ne-ar face să simțim că renaștem; că ne renasc propriile sentimente, propriile principii, păreri, idei și mai ales experiențe? Am mai vedea lumea cu aceeași ochi?

Am putea fi mai înțelegători cu lumea din jurul nostru dacă ne-am înțelege propriile „goluri”? Am fi mai solidari? Am putea colabora mai bine unii cu alții?

Cum ar fi relațiile de cuplu privite din acest unghi? Cum ar fi să îți înțelegi partenerul așa cum te-ai înțelege pe tine, iar acesta să se comporte la fel? Câte lucruri ai dori să comunici, dar parcă subiectele tale se lovesc de un zid, un zid pe care acum îl vezi și știi că trebuie să îl dărâmi?

Viața se poate îmbunătăți substanțial, dacă o privești cât mai obiectiv posibil. Și nu în sensul în care nu te-ai mai bucura de experiențele oferite, ci bucurându-te mai mult de acestea, pe parcurs ce conștientizezi adevăratul tău „eu”.

De câte ori am pierdut experiențe sau nu le-am trăit la maximum din cauza nehotărârii? Câte lucruri am ratat doar pentru că nu am fost siguri de ceea ce ne dorim! Și ce ne putem dori, dacă nu ceva în concordanță cu ce suntem noi, cu felul nostru de a fi, cu acel „eu” lăuntric care ne așteaptă să îl descoperim sub pâcla superficială a lumii materiale și materialiste în care trăim.

Să fim cu adevărat conștienți de noi pare cea mai mare realizare pe care am putea să o facem pentru propriul nostru spirit, sine, entitate. Doar așa am putea să ne îndreptăm pașii vieții către ceea ce este de fapt adevăratul nostru scop; chiar dacă nu îl conștientizăm încă, mai mult ca sigur acesta există și este de datoria noastră morală să îl căutăm.

Conştiinţa este raiul, paradisul libertăţii omului.

Napoleon Bonaparte

Categorii:Gânduri

Etichete:Gânduri, spirit, suflet