Automatul de șah – recenzie

Autor: Robert Löhr

Editura: rao, București, 2011

Traducere: Cornel I. Stoenescu

Număr pagini: 409

Titlul original: Der Schachautomat, 2005, Munchen

Robert Löhr este un romancier și scenarist german, născut în anul 1973 la Berlin. Începând cu anul 2005 acesta a scris romane pe subiecte istorice precum turcul care joacă șah, faimosul Sängerkrieg și prietenia lui Goethe și Schiller. A devenit cunoscut datorită romanului „Automatul de șah”, ce a fost tradus în mai multe limbi și se găsește în numeroase biblioteci.

În această carte Löhr redă viață uneia dintre cele mai mari farse din istorie, mașinăria care joacă șah.

Automatul a fost creat de Wolfgang (Farkas) Kempelen, un ungur născut la Presburg. Șahistul (numit și Turcul datorită înfățisării foarte asemănătoare unui turc pe care inventatorul i-a creat-o) este considerat cea mai mare invenție a secolului al XVIII-lea și a fost realizat la Timișoara.

Cartea prezintă aceată farsă istorică într-o manieră nouă, modernă și dinamică. Chiar dacă povestea Turcului este reală, datorită lipsei de informații legată de primele apariții publice ale mașinăriei, autorul și-a permis să creeze povestea de început a acestuia.

Kempelen a lucrat la Curtea Regală Ungară din Presburg și a adus numeroase contribuții societății din acea vreme, impresionând-o inițial pe Maria Theresia cu traducerea codului de legi al împărătesei din latină în germană, realizare ce i-a adus funcția de jurist la administrația curții regale ungare din Presburg.

Ca recompensă pentru rezultatele avute de Kempelen cu privire la colonizarea Banatului, împărăteasa îi propune să rămână un timp la Curtea din Viena, lucru ce îl aduce în punctul în care îi promite împărătesei că în șase luni o va surprinde cu un experiment ce îl va pune în umbră pe cel al lui Pelletier, care o impresionase foarte mult.

Dorința lui Kempelen era să contruiască o mașină vorbitoare, dar cum aceasta necesita mai mult de șase luni, a hotărât să inventeze o mașinărie ce poate juca șah, adică gândi. Era conștient de imposibilitatea realizării acestei invenții fără să apeleze la un șiretlic.

Dincolo de toate informațiile istorice despre societatea și personajele acelor vremuri, bine conturate și prezentate într-o manieră plăcută, cartea lui Löhr pune accent pe viața, trăirile și aventurile lui Tibor, personaj ce face ca toată „scamatoria” lui Kempelen să poată fi pusă în scenă.

Tibor este un personaj foarte important deoarece acesta este „creierul” Turcului, dar și o apariție uluitoare în epocă datorită înălțimii sale.

-Ești rece, dar în interior ești fierbinte, spuse ea. Acest lucru ne deosebește de toate automatele umane cumplite de acolo, de jos; de toți ipocriții care își ascund inima sub veșmânte de sârmă și suliman greu. Nu-i așa?

O carte ce prezintă un subiect puțin cunoscut, într-o manieră unică. Modul în care au fost construite personajele, precum și aventurile acestora, fac deliciul acestei cărți. Crimele, provocările la duel, conspirația celor implicați în această farsă monumentală, poveștile de iubire, dar și miturile ce se dezvoltă în jurul Turcului dau farmec atât subiectului ales de autor, cât și întregii cărți.

Cuprinse fața turcului cu ambele mâini și îi sărută gura de lemn. Rămase cu buzele lipite de ale lui. Respira greu. Ochii turcului deveniră aproape hipnotici, iar angrenajul roților dințate scotea o melodie care zăpăcea. De acum ea nu mai vorbea. Duse mâna dreaptă a androidului la spate, cum îl văzuse odată pe Kempelen făcând, își suflecă rochia și se așeză în poala turcului. Apoi îi readuse mâna în față, astfel că acum era cuprinsă de cele două brațe.

Întreagul parcurs al mașinăriei este condimentat de către autor cu diverse evenimente ce transformă lectura acestui subiect într-o adevărată plăcere, suspansul și seriozitatea fiind bine împletite cu umor și creativitate.

Mi-a plăcut foarte mult această carte și o recomand cu mult drag, nu doar persoanelor interesate de mașinăria care joacă șah, ci oricui dorește să citească o poveste plină de suspans, ce te transpune în acele vremuri și îți poartă pașii parcă pe urmele controversatelor personaje.

Se vorbea despre „blestemul turcului” și mulți dintre cei care până atunci înjuraseră înfrângerea lor de către mașina de șah își preamăreau acum talentul precar care îi apărase de blestemul funest al turcului. Un podgorean din Ratzersdorf, care jucase prin aprilie cu turcul, depunea acum mărturie că în timpul partidei auzise în capul lui vocea androidului. Turcul l-ar fi amenințat că asupra copiilor și asupra copiilor copiilor lui se va abate holera, și via lui se va usca, dacă nu îi va ceda partida.

Evaluare: 5 din 5

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.