Furia Dimineții (recenzie)

Autor: Pierce Brown

Seria: Red Rising

Editura: Paladin

Traducere: Iulia Pomagă

Titlul original: Morning Star, 2016

Pierce Brown este autorul cunoscutei serii Red Rising, „Furia Dimineții” fiind a treia carte din serie, după „Furia Roșie” și „Furia Aurie”, fiind urmată de „Furia de fier”.

Dacă la finalul celei de-a doua cărți Darrow este trădat de prietenul său Roque și este luat prizonier, lumea aflând de transformarea acestuia și de adevărata lui culoare, în cea de-a treia carte a seriei personajul acestuia trece prin încercări și mai grele.

Moartea lui Ares și capturarea lui Darrow de către Șacal (fratele lui Mustang) sunt evenimentele cu care s-a terminat „Furia Aurie”, soarta Secerătorului părând pecetluită, speranțele acestuia năruindu-se, iar lumea pe care voia să o contruiască dispărând chiar și ca posibilitate.

Violența e o unealtă. E menită să șocheze. Să aducă schimbare. În loc de asta, ei o privesc ca pe ceva normal și o celebrează. Și creează o cultură a exploatării în care li se cuvine totul în materie de sex și putere, încât atunci când sunt refuzați scot sabia și fac tot cum vor ei.

În ciuda torturii la care a fost supus luni de zile, a disperării care l-a stăpânit atunci când a realizat că este singur, iar visul lui Eo nu se va mai materializa niciodată, Sondorul Iadului a avut o nouă revenire, fiind și cea mai puternică de până acum. Datorită prietenilor care l-au salvat atunci când toată lumea îl văzuse murind, Darrow are șanșa de a duce visul soției sale mai departe, de a dărâma sistemul corupt în care este organizată omenirea. Aurii salvând un Roșu, riscându-și viața pentru acesta și mai ales pentru visul acestuia; un prim semn că Secerătorul nu este singurul care are speranța că lumea se poate schimba. Ce se va alege de lupta contra Societății și de Fiii lui Ares rămași fără conducător? Și poate la fel de important pentru Darrow, ce s-a întâmplat cu Mustang?

Pentru prima dată de când a părăsit minele în care a crescut, Darrow este înconjurat de prieteni care îl iubesc pentru ceea ce este el, indiferent de culoare. Publicitatea transformării de care a avut parte îi oferă acestuia oportunitatea de a deveni singurul om liber cu adevărat, renunțând la sigiliile aurii pe care le obținuse prin artizanat.

Ca și în volumul doi, Darrow ne învață puterea iertării, a dragostei și a dreptății. Ne demonstrează că pentru specia umană mai există speranța integrității și corectitudinii în detrimentul propriei persoane.

Măsor puntea cu pasul ca un lup în cușcă, care știe că dincolo de gratii se află mâncarea pentru el. Mi-am ascuns din nou blândețea în spatele sălbăticiei.

De câte ori ai putea pierde tot și încă să te mai ridici? Încă să mai speri că lucrurile se pot îndrepta?

Războiul pe care Darrow îl poartă împotriva Suveranei se sfârșește în acest volum, iar dușmanii acestuia sunt confruntați; armata lui Darrow este surprinzătoare nu prin număr, cât prin mozaicul de neamuri care o alcătuiesc, dar dacă reușeste Secerătorul să rămână fără dușmani doar timpul o poate spune.

Cum poate uni un singur om culori și neamuri separate de principiile societății încă de la începuturi? Poate cu adevărat dragostea de oameni și de dreptate să clădească o lume nouă?

Tremur din tot corpul. Îmi simt gura plină de cenușă. Pune-ți masca. Ascunde omul. Să nu simți nimic. Să vezi tot. Mișcă-te și ucide. Mișcă-te și ucide. Nu sunt om. Ei nu sunt oameni.

Acest volum prezintă cea mai crâncenă și importantă luptă pe care a purtat-o Darrow până acum, fiind și cea mai plină de răsturnări de situație. Trădări, planuri secrete, dușmani și aliați, iubire și ură, iar mai presus de toate iertare; toate acestea sunt împletite într-o frumoasă poveste SF, în care te simți pe rând fiecare personaj, iar mai presus de toate cutreieri Sistemul Solar alături de Darrow. De la scăparea acestuia din captivitate până la căutarea aliaților, sufletul este mereu alături de Secerător. Planurile pe care acesta le croiește în secret te fac să îți ții răsuflarea de frică să nu vină momentul în care totul s-a sfârșit.

Așa cum ne-a obișnuit deja, Pierce Brown a creat personajele atât de detaliat și real, încât empatizarea cu acestea este inevitabilă. Relaționarea personajelor este de asemenea prezentată cititorului fără a-i lăsa sentimente sau senzații neclare, ci făcându-l să alterneze în fiecare tabără pe rând, analizând-o, simțind-o, cunoscând-o, ca mai apoi acesta să își poată face propria alegere.

Prin afinitatea mea față de Secerător am pus prea puțin preț pe prezentarea celorlalte personaje, dar acestea sunt la fel de captivante și impresionante. Personaje ce își transced de-a lungul seriei starea, ori rămân loiale propriilor principii; personaje ce se sacrifică de dragul unui ideal ori a unei prietenii; personaje ce trădează, se reîntorc și eventual trădează din nou; un amalgam de firi cu experiențe și principii diferite ce te atrag într-un amalgam de sentimente confuze, creând o pâclă pe care cititorul trebuie să o îndepărteze pentru a vedea adevărul.

Printre personajele mele favorite se numără Mustang, femeia pentru care Darrow ajunge să nutrească sentimente încă din prima carte a seriei și care este sora Șacalului, războiul dintre cei doi bărbați izbucnind de mai multe ori pe parcursul celor trei volume, Mustang fiind nevoită să aleagă cui să îi fie loială dintre cei doi, în primul volum arătând clar de partea cui este. Din fata de la Institut aceasta s-a transformat într-o adevărată femeie, o lideră pentru poporul său, dar secretul pe care ajunge să îl ascundă în „Furia Dimineții” este dezvăluit abia la final, impactul fiind uriaș.

Despre celelalte personaje nu voi dezvălui nimic, pentru că aș putea strica plăcerea lecturii, ce pot spune e că sunt captivante și fără fiecare în parte povestea nu ar mai fi fost la fel, mai ales fără Rangar (nu mă pot abține să nu amintesc de acesta). Rangar este „eroul” acestui volum datorită sacrificiului suprem pe care l-a făcut, dar și a transformării curajoase pe care a suferit-o de-a lungul timpului.

Darrow este personajul de care m-am apropiat cel mai tare din toate timpurile, asta și pentru că am „călătorit” alături de el prin tot Sistemul Solar, am „luptat” și „suferit” alături de el, am sperat, iubit și dorit o lume mai bună; m-am simțit o Eo ce îi veghează faptele, dorind ca el să învingă, să trăiască și să iubească lumea nou creată.

Orice lucru măreț este compus dintr-o serie de momente mici și urâte. Orice lucru valoros este compus din ore întregi de îndoieli și zile în șir de corvoadă. Toată opera oamenilor pe care îi admirăm, voi și eu, stă deasupra unei fundații de eșecuri.

Pierce Brown

Evaluare: 5 din 5

3 gânduri despre „Furia Dimineții (recenzie)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.