Aldous Huxley a fost un scriitor și filozof englez, a trăit în perioada 26-iulie-1894 și 22-noiembrie-1963 și a scris aproape 50 de romane, opere de non-ficțiune, eseuri, narațiuni și poezii.
A fost nominalizat la Premiul Nobel pentru literatură de 7 ori, dar nu a câștigat niciodată.
Este cel mai cunoscut pentru „Minunata lume nouă”(Brave New World – 1932), dar a mai scris „Reîntoarcere în minunata lume nouă”(1958), „Orb prin Gaza”(1936), „Geniul și Zeița” (1955) ș.a.
Aldous Huxley a fost strănepotul lui Mattew Arnold (cunoscut poet și critic literar englez, a trăit în perioada 24-decembrie-1822 și 15-aprilie-1888).
Bunicul său patern a fost Thomas Henry Huxley, un renumit biolog și adept al teoriei evoluției, poreclit Bulldogul lui Darwin.
În anul 1911 a contractat o boala de ochi (keratită – o inflamație a corneelor cauzată de o infecție) și a fost orb 2-3 ani. A scris primul său roman printr-un sistem tactil, la vârsta de 17 ani și nu a putut să îl citească până în perioada recuperării.
Despre recăpatarea vederii a scris în „Arta de a vedea”(1942) și a susținut că s-a vindecat prin Metoda Bates pentru creșterea naturală a vederii, metodă pe care a descoperit-o în anul 1939 și i-a fost predată de Margaret Corbett în același an.
„Minunata lume nouă” a fost scrisă în 4 luni, iar titlul este inspirat din discursul Mirandei din „Furtuna”(1610-1611) lui Shakespeare. Această carte a fost scrisă ca o parodie, urmare a lecturării de către autor a cărții lui HG Wells „Men Like Gods”(1923). Influiențat a fost și de cartea „My Life and Work” scrisă de Henry Ford în 1922, carte pe care a descoperit-o în anul 1926 în biblioteca unei nave în timpul unui voiaj.
„Soma” – drogul folosit de oamenii din „Minunata lume nouă” – își are originea numelui de la o băutură ritualică din India antică, despre care Huxley a citit în „Vedas” (o culegere de texte religioase originare din India antică, textele constituie stratul vechi al literaturii sanscrite și cele mai vechi scripturi ale hinduismului).
„Reîntoarcere în minunata lume nouă” reprezintă o revizuire pesimistă a previziunilor făcute de autor cu 27 de ani înainte.
Mă simt mult mai puțin optimist decât eram când scriam „Minunata lume nouă”. Profețiile făcute în 1931 devin realitate mult mai devreme decât am crezut că o vor face.
Aldous Huxley, Brave New World Revisited 1958
În 1917 Huxley a fost profesorul de fraceză al lui Eric Blair (George Orwell fiind numele sub care a publicat). Mai târziu, Orwell l-a acuzat de plagiat și a susținut că „Minunata lume nouă” este copiată din romanul „Noi” scris de Yevgeny Zamyatin în 1923.
Moartea lui Huxley a fost cauzată de cancerul laringian. Pe patul de moarte acesta i-a scris soției sale pentru a-i cere LSD, iar două doze mai târziu a decedat. Data decesului, 22-noiembrie-1963, a coincis cu asasinarea lui J. F. Kennedy, dar și cu moartea autorului C. S. Lewis. Ambele decese au fost umbrite de împușcarea lui Kennedy, care a murit cu câteva ore înaintea lui Huxley. Aceste trei morți au fost inspirația autorului american Peter Kreeft pentru a scrie romanul „Between Heaven and Hell: A Dialog Somewhere Beyond Death with John F. Kennedy, C. S. Lewis & Aldous Huxley”(Între Cer și Iad: Un dialog undeva dincolo de moarte cu John F. Kennedy, C.S. Lewis & Aldous Huxley).
A trăi armonios reprezintă o chestiune de tact şi de sensibilitate, de raţiune, echilibru şi permanentă remodelare, o aristocraţie a moralităţii şi educaţiei. Dar aceasta e mult prea greu. E mai uşor să trăieşti după reguli fixe, decât prin tact şi proprie judecată. O moralitate de fier nu e admirabilă, dimpotrivă, e mărturia spaimei în faţa vieţii, a inabilităţii de a te descurca. Într-un cuvânt, confuzie, slăbiciune de care ar trebui să ne fie ruşine, nu să ne mândrim cu ea.
Aldous Huxley, Viermele lui Spinoza
Majoritatea oamenilor duc o viaţă dureroasă în cazurile cele mai nefericite, o viaţă monotonă, săracă şi plictisitoare în cazurile mai bune încât nevoia de a evada, de a transcede, chiar doar pentru câteva clipe, este şi a fost întotdeauna una dintre principalele dorinţe ale sufletului.
Aldous Huxley, Les portes de la perception
O societate a cărei majoritate îşi petrece parte a timpului nu la faţa locului, nu Aici, şi Acum, şi în Viitorul previzibil, ci altundeva, în lumea cealaltă, irelevantă, a sportului şi a serialelor siropoase, a mitologiei şi a fanteziei metafizice, va întâmpina mari dificultăţi în combaterea celor care, prin încălcarea libertăţii, vor să manipuleze şi să controleze această societate.
Aldous Huxley, Reîntoarcere în minunata lume nouă
Distribuie pe:
Categorii:Aldous Huxley, Oameni și povești
Bookmymind 
Lasă un răspuns