Să spunem deci, odată ajunși în acest punct, că o idee nu este același lucru cu un fapt. Un fapt este ceva care a murit deja. Faptul nu are conștiință, nici voință de putere, nici motivație, nici dorință de acțiune. Există milioane de fapte moarte. Internetul este un cimitir populat de astfel de fapte moarte. În schimb, o idee care pune stăpânire pe o persoană este cât se poate de vie. Ea vrea să se exprime pe sine, să trăiască în această lume. Acesta este și motivul pentru care psihologia abisală (cu Freud și Jung pe firmament) a subliniat faptul că psihicul uman ar fi un câmp de bătălie între idei. O idee are o țintă. Ea vrea cu adevărat ceva. Ea impune o ordine valorică. O idee consideră că acel scop spre care tinde este mai bun decât ceea ce are ea acum. Pentru o idee, lumea se reduce strict la acele lucruri care pot ajuta sau pot împiedica realizarea ei; orice altceva din această lume este lipsit de relevanță. O idee este cea care definește un contur, o formă profilată pe un anumit fundal. O idee este o personalitate, nu este un fapt. Atunci când ideea se manifestă prin intermediul unei persoane, ea ține să transforme acel om în avatarul ei, ea va împinge acea persoană s-o pună în scenă. Uneori această tendință impulsivă, (această „posedare”, i-am putea zice) poate fi atât de puternică, încât persoana va prefera să moară mai bine ea decât să lase ideea să piară. La modul general, această decizie este una proastă, de vreme ce adesea trebuie ca doar ideea să piară, pe când persoana poate să înceteze să mai fie avatarul acelei idei, poate să-și schimbe cursul gândirii și să meargă mai departe.
Jordan B. Peterson – 12 REGULI DE VIAȚĂ: un antidot la haosul din jurul nostru
Categorii:Jordan B. Peterson
Lasă un răspuns