O punte spre Cer (recenzie)

Autor: Hsiung Shih-I

Număr pagini: 464

An apariție: 2019

Editura: Integral, București

Colecția: China Integral

Traducător: Iolanda Prodan (lb. engleză) și Ionela Voicu (confruntare cu versiunea în lb. chineză)

Titlul original: The Bridge of Heaven (1943)

Hsiung Shih-I a trăit între anii 1902 și 1991 și a debutat ca scriitor în jurul anilor ’30, atunci când a publicat versiunea în limba engleză a operei de la Beijing, „Lady Precious Steam” (a avut premiera în anul 1934, la Londra). Până la romanul „O punte către Cer”, publicat în 1943, a mai scris și publicat piesa „Profesorul din Beijing” în anul 1939.

Prezentarea culturii chineze publicului într-o manieră atât de atractivă, precum o face în scrierile sale, l-au transformat pe Hsiung Shih-I într-un reprezentant important al culturii chineze în lumea occidentală.

„O punte spre Cer” începe cu un pod care se prăbușește și se sfârșește cu reconstrucția aceluiași pod.

Romanul despre care vreau să vă vobesc este plin de detalii și simboluri, care, puse cap la cap, ne arată cultura chineză din jurul anilor 1900. Autorul a recreat atmosfera vremurilor dinainte să se nască, particularizând anumite personaje cu trăsături aparținând membrilor familiei sale sau chiar cu frânturi din experiența sa de viață.

Personajele sunt extrem de bine conturate, relațiile și sentimentele lor fiind clar relevate, retrospectiva fiecărei situații putând fi înțeleasă nu doar din prisma cititorului, ci cu acuratețea personajului obișnuit cu mentalitatea chineză.

Pentru a pune sub lupă evenimentele politice din perioada 1879 și 1912, autorul urmărește viața a trei generații ale aceleiași familii.

Tradițiile specifice culturii chineze (multe dintre ele valabile și în prezent) abundă, având ocazia să cunoaștem mentalitatea personajelor în diferitele momente ale vieții (naștere, căsătorie, moarte).

Jocurile de putere din domeniul politic sunt prezentate alternativ cu cele din familia Li, iar dragostea, în multiplele ei forme, nu lipsește din existența protagoniștilor.

Indiferent că este vorba despre bani, putere, dreptate, femeia de vis, copil sau chiar viciu, cartea „O punte către Cer” evidențiază dragostea naturală, înclinația pe care fiecare individ o are pentru sau spre ceva.

O puternică poveste de dragoste – Ta Tung și Lian Fen

Cu o hartă astrologică deosebit de ciudată, cei doi tineri au reușit să învingă tradiționalismul chinez, atât în viața personală (fuga lui Lian Fen de la nuntă este unul dintre momentele comice ale cărții, vă las pe voi să descoperiți de ce), cât și pe plan politic, prin faptele eroice ale lui Ta Tung.

Dorindu-și o viață trăită demn și în adevăr, Ta Tung își dedică existența salvării țării, iar patriotismul său îl transformă într-un erou pentru cei ce-i cunosc sacrificiile personale, în mare parte datorate nesupunerii și neacceptării unui trai incorect sau imoral.

Cu greu reuși Ta Tung să-i facă să înțeleagă că străinii, la fel ca și chinezii, sunt ființe umane decente care, în cel mai rău caz, au tradiții și obiceiuri diferite. Înfățișarea lor ciudată și stilul lor de viață excentric îi făcea prudenți pe chinezii ce nu-i cunoșteau. Chinezoaicele din familiile bune rareori aveau ocazia să vadă străini, și nici nu sperau că vor întâlni vreodată un bărbat străin.

Lian Fen nu a tolerat absența de 13 ani a soțului său din supunere sau lipsă de iubire, ci pentru că i-a înțeles rolul și importanța vitală a realizării schimbării pe care și-o dorea; a susținut și încurajat împlinirea scopului acestuia cu prețul fericirii ei și a fiicei sale, de care Ta Tung nici nu aflase, sacrificiu făcut din dragoste și susținere pentru bărbatul său.

Chiar dacă prezintă o perioadă cumplită din istoria Chinei, „O punte spre Cer” reprezintă mai mult decât relatarea unor fapte. Este o îmbinare între real și ficțiune, oferind cititorului o lecție de istorie cu aromă de „Singur pe lume” (Hector Malot), un fir de nisip din clepsidra sclipitoare a timpului, o „Trilogia Secolului” (Ken Follett) cu și despre China anilor 1879 și 1912.

Mi-a plăcut stilul în care este scrisă, fiind uimită de acuratețea pasajelor ce descriau tradițiile chineze. Multe par desprinse dintr-o altă lume, fiind inedite și nepracticate în cultura noastră, dar cum oameni suntem cu toții, nu poate să-i scape cititorului pasionat și aprins de subiect, faptul că părți din mentalitatea așa numit, tradițională, se regăsesc pe alocuri și în mentalitatea noastră culturală. Chiar dacă unele lucruri nu sunt la fel de evidente, pot fi observate ca fiind valabile și în societatea noastră contemporană.

Am să vă las pe voi să descoperiți această carte și să intrați în conștiința poporului chinez și într-un cotlon din istoria Chinei. Cartea este relaxantă și nu de puține ori autorul prezintă anumite trăsături ori evenimente într-o manieră comică, ce îți stârnește atât hohote de râs, cât și curiozitatea asupra Chinei.

Cuplul Ta Tung și Lian Fen mi-a intrat în suflet datorită puterii de a se dedica unui scop și unul altuia, de care au dat dovadă și o admir pe Lian Fen pentru curajul de a alege calea inimii. Lăsați-mi în comentariu părerea voastră despre momentul care v-a impresionat cel mai mult.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.