Omul care a cucerit timpul (recenzie)

De Lady Dot on 4 aug. 2020 • ( 0 )

Autor: Elan Mastai

Număr pagini: 447

An apariție: 2017

Editura: Litera, București

Titlul original: All Our Wrong Todays, 2017

Traducere: Vlad Pojoga

Elan Mastai este născut în Vancouver (trăiește în Toronto) și scrie scenarii de film. „Omul care a cucerit timpul” este primul roman al scenaristului.

Deci chestia-i că eu vin din lumea pe care ar trebui s-o avem.
Asta evident că nu înseamnă nimic pentru tine, pentru că tu trăiești aici, în lumea asta de rahat pe care o avem. Dar n-ar fi trebuit să fie așa. Și e numai vina mea – mă rog, a mea și într-o mai mică măsură a tătălui meu și da, cred că într-o oarecare măsură și a lui Penelope.
E greu să-mi dau seama cum ar trebui să explic totul.

Cu această destăinuire începe „Omul care a cucerit timpul”, o mărturisire ce pare adresată cititorului, invitându-l să descope ce este în neregulă cu lumea în care trăiește și de ce. La final vom realiza că există un destinatar special, care îi oferă cărții un nou farmec și te lasă cu plăcuta senzație că a meritat sacrificiul făcut și că ai fi procedat la fel (în cazul meu așa a fost, de la un anumit punct al poveștii).

În anul 1965 a fost descoperit Motorul Goettreider (de către inventatorul Lionel Goettreider), invenție ce a schimbat lumea și a inventat viitorul. Motorul folosea rotația constantă a planetei pentru a produce energie infinită.

Așa e Motorul Goettreider. Pur și simplu funcționează.
Sau funcționa. Înainte de, cum să zic, mine.

Prototipul experimental din anul 1965 încă funcționează în laboratorul în care a fost testat și pornit pentru prima dată.

Ideea e că principalul scop al unui motor Goettreider e că nu trebuie să fie oprit niciodată, așa cum nici planeta nu se oprește niciodată.

Tatăl naratorului va face un experiment, la împlinirea a cincizeci de ani de la pornirea motorului, în încercarea de a trimite oameni înapoi în timp, în momentul în care primul Motor Goettreider a fost pornit, pentru a testa eficiența radiației tau (provenită tocmai de la motorul în discuție). Scopul este unul economic, dar a necesitat antrenarea celor mai buni „crononauți”.

„Călătoria în timp” nu e o invenție care să atragă. Dar dacă înlocuiești călătoria cu turismul, un flux uriaș de clienți sunt gata să plătească oricât ca să viziteze orice eră de pe planeta Pământ pe care vor s-o vadă cu propriii lor ochi și banii curg gârlă.
Și așa s-au născut crononauții.

Așa cum probabil vă imaginați, există un eveniment care îl osândește pe narator să testeze pentru prima dată mașinăria timpului și să devină primul crononaut din lume. A călătorit în timp sub impulsul nervilor și a disperării, dar Penelope, femeia iubită căreia i-a distrus cariera, trebuia să fie primul călător în timp (s-a pregătit pentru asta toată viața).

Povestea dintre cei doi nu era tocmai de vis, chiar dacă Tom o iubea cu adevărat pe Penelope, aceasta nu era atât de implicată emoțional.

(Auto) Trimiterea lui Tom înapoi în timp și anumitele „defecte” ale călătoriei fac din prezența acestuia în laboratorul lui Goettreider, în momentul experimentării vestitului motor (în lumea lui Tom toți cunosc în detaliu povestea la care bărbatul urma să fie martor), motivul distrugerii experimentului; în momentul în care Tom dorește să ajungă în timpul din care a venit (lucru pe care îl putea face datorită radiațiilor tau; erau folosite ca niște urme pentru a identifica locul și timpul de unde a început călătoria) constată că nimic nu mai este la fel și că de fapt este într-o altă linie temporală, într-o realitate alternativă.

Planul bărbatului este să găsească o modalitate de întoarcere în timpul lui, dar ceea ce descoperă în această nouă realitate îi crează dificultăți pe mai multe fronturi.

Tom, John și Victor: bătălia pentru supraviețuirea realității proprii

Una dintre surprizele acestei noi realități a fost John. John este versiunea lui Tom din această realitate (împart cumva mintea, iar acum Tom i-a luat corpul). Această dualitate va creea probleme relației cu Penelope din aceste timpuri, idilă ce se conturează natural, profund, parcă predestinat.

De fapt, în această realitate viața lui Tom este grozavă (dacă nu îl luăm în calcul pe John, care se luptă să îl elimine pe Tom). Familia îl iubește, bine, tatăl nu mai este atât de genial și de succes, dar mama și Penny sunt în viața și îl iubesc. Ah, are și o soră acum!

– […] Știu că toată lumea crede că e un pic detașat și distant. Dar nu asta am văzut eu în ochii lui, în ochii tăi. Era ceva rece, de rechin. De parcă geamănul tău malefic a apărut dintr-odată, semănând cu tine în toate aspectele fizice, mai puțin lumina din ochi și cadența vorbirii.
– N-am fost eu. Înțelegi asta, nu?
– Înțeleg că tu crezi că n-ai făcut nici unul din lucrurile pe care el le-a făcut. Mie sau fetei ăleia. Dar a fost corpul tău. Corpul tău s-a purtat cu mine în felul în care el s-a purtat cu mine. Corpul tău a fost cu ea, în ea, făcând naiba știe ce, lucruri care ei aparent nu i-au făcut plăcere, dar pe care, destul de convenabil, tu nu ți le poți aduce aminte.

Totuși, vina pentru distrugerea milioanelor de oameni (care au dispărut în această lume și au fost înlocuiți de alții) îl fac pe tânăr să caute calea spre lumea în care este doar o dezamăgire pentru tatăl său. Dar aici Goettreider nu a pornit motorul (doar el a cauzat distrugerea experimentului), deci nimeni nu îl cunoaște.

Cercetările, dualitatea dintre el și John, dorința de a înțelege cum ar putea schimba lucrurile, dar mai ales greutatea renunțării la femeia iubită și familia minunată ne fac să analizăm viața dintr-o altă perspectivă și să apreciem ceea ce avem de preț în viață.

Calea sprea casă se arată anevoioasă și încercările de salvare a timpurilor distruse îl poartă pe Tom și în altă realitate alternativă. Ceea ce era mai rău nu se întămplase. Încă. Cel mai rău efect al experimentului era distrugerea unei mari părți din planetă. Așa a apărut Victor, Tom din acea versiune alternativă.

Din moment ce fiecare linie temporală a fost creată, în mintea lui Tom cele trei posibile variante ale lui doreau controlul.

Lupta dintre cei trei bărbați este cu adevărat fascinantă și revelatoare. Poate ieși Tom învingător din lupta cu John și Victor?

Reușește Tom să se întoarcă în lumea din care provine? Își dorește acest lucru sau preferă viața armonioasă din această realitate? Ce se alege de povestea de dragoste dintre crononaut și Penelope?

Toate aceste întrebări își găsesc răspunsul în momentul în care devii „Omul care a cucerit timpul” și mergi pe urmele lui Tom, de parcă i-ai urmări radiațiile tau lăsate în urmă.

Pe lângă toate cele descrise mai sus, în carte descoperim o poveste de dragoste care nu cunoaște barierele timpului sau ale spațiului. O poveste despre devotament, iubire, respect și consecințele călătoriei în timp în mod repetat.

Lasă-mi în comentariu părerea ta despre această carte. Tu ce ai alege în locul lui Tom: plecarea în timpul tău sau traiul fericit alături de cei care doar în realitatea alterată te iubesc cu adevărat?