Nepăsarea implică o artă subtilă. Poate sună caraghios și poate par un nenorocit când spun lucrurile astea, dar eu vorbesc despre cum putem învăța să ne concentrăm și să ierarhizăm suficient gândurile – cum să selectăm și să alegem ce contează și ce nu contează pentru noi în baza valorilor noastre personale atent șlefuite. E incredibil de dificil. Necesită o viață de practică și disciplină. Veți eșua constant. Dar s-ar putea să fie cea mai importantă luptă din viața unui om. Este, poate, singura luptă din viața unui om.

Fiindcă atunci când îți pasă prea mult – când îți pasă de toți și de toate – o faci în virtutea sentimentului că ți se cuvine oricând să te simți bine, să fii fericit și că totul ar trebui să fie exact așa cum vrei tu să fie. Asta e de-a dreptul o boală. O boală care în cele din urmă te mănâncă de viu. Percepi orice obstacol ca pe o nedreptate, orice provocare ca pe un eșec, orice inconvenient ca pe o jignire personală, orice dispută ca pe o trădare. Ajungi prizonier al iadului tău personal și te perpelești în flăcările îngâmfării tale, într-o goană continuă în propriul cerc vicios perfid, fără a ajunge vreodată la liman.

Autor: Mark Manson

Număr pagini: 238

An apariție: 2017

Editura: Lifestyle Publishing, București

Traducere: Florin Tudose

Titlul original: The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approch to Living a Good Life

Mark Manson este scriitor, blogger (markmanson.net, blog ce are peste două milioane de vizitatori pe lună ) și antreprenor în mediul online și locuiește la New York. Prima carte a fost auto-publicată în anul 2011, „Models: Attract Women Through Honesty”, dar următoarele două au fost cele care i-au adus cu adevărat succesul: „Arta subtilă a nepăsării: o metodă nonconformistă pentru o viață mai bună” (2016) și „Everything is Fucked: A Book About Hope” (2019).

„Arta subtilă a nepăsării” este o lecție de psihologie și de viață pe care Mark Manson o oferă cititorilor săi. Tranșant – ca un bun prieten – explică necesitatea unei doze de nepăsare. Lecturarea acestei cărți nu are scopul de a ne transforma în niște indivizi indiferenți la tot ce se întâmplă în jurul nostru. Scopul acestei cărți (pentru care sunt recunoscătoare autorului) este de a ne ajuta să înțelegem ce este important pentru noi, în ce privințe nu merită să ne consumăm energia și cum putem folosi problemele și situațiile din viața noastră pentru a avea un trai mai bun. Totul ține de percepție și de perspectiva din care privim lucrurile.

Problema cu oamenii care se lasă copleșiți de griji, ca într-un vârtej, este că nu au nimic mai de preț în viața lor pentru care să-și facă griji.

Dacă vă surprindeți că vă preocupă sistematic lucruri banale care vă deranjează – ultima poză de pe Facebook a fostului iubit, durata scăzută de viață a bateriilor din telecomanda televizorului, faptul că ați ratat încă o promoție la săpun – atunci să știți că s-ar putea ca în viața voastră să nu existe ceva care să merite cu adevărat să vă îngrijorați. Asta e adevărata problemă. Nu săpunul. Nu telecomanda.

Am auzit cândva un artist care spunea că, atunci când omul nu are nicio problemă, mintea găsește automat o cale de-a inventa niște probleme.

[…]

Asta înseamnă că a găsi ceva important și semnificativ în viață este poate cea mai productivă cale în care un om își poate folosi timpul și energia. Fiindcă, dacă nu găsești acel lucru semnificativ, vei ajunge să te consumi din pricina a tot felul de nimicuri inutile.

Subiectele tratate în această carte sunt primordiale unui stil de viață armonios și sănătos pe termen lung, autorul explicând de ce fiecare principiu/dorință/acțiune/inacțiune este importantă pentru viitorul nostru.

Cartea este scrisă astfel încât oricine poate să înțeleagă ideile transmise, exprimarea este accesibilă oricărui adult ce își dorește să se dezvolte personal, să își îmbunătățească viața și să își asume răspunderea pentru propria existență. Uneori conceptele pot fi greu de acceptat pentru că ne solicită răspunderea și responsabilitatea pentru ceea ce trăim, simțim și gândim, dar schimbarea nu vine auzind doar ce ne-ar fi mai ușor și comod, ci doar înțelegând ce este mai sănătos pentru mintea și sufletul nostru.

„Arta subtilă a nepăsării” punctează o mulțime de situații și principii importante pentru viața fiecăruia dintre noi, ne provoacă să ne analizăm, ne motivează și pune „punctul pe i”. Exprimarea este clară, fără detalii inutile și fără greșeli gramaticale sau de scriere care să inducă cititorul în eroare sau să îl pună în postura de a se întreba ce a vrut exact să spună autorul.

Din punctul meu de vedere, această carte ar trebui citită de orice persoană care își dorește o îmbunătățire a vieții, o mai bună înțelegere a sinelui și, o mai bună gestionare a lucrurilor cărora le dă importanță și putere în viață.

Cartea asta nu dă doi bani pe metodele de alinare a suferinței voastre și nu vă învață cum să vă rezolvați problemele. Și tocmai din cauza asta veți ști că este onestă. Cartea asta nu este un ghid pentru cucerirea gloriei – nici n-are cum să fie, din moment ce gloria este doar o iluzie în mințile noastre, o destinație inventată pe care ne obligăm să o atingem, propria noastră Atlantidă mentală.

Cartea asta, în schimb, vă va transforma durerea într-o unealtă, trauma într-o forță, iar problemele în probleme mai acceptabile. Și e deja un pas înainte. Priviți-o ca pe un ghid pentru suferință, un ghid care vă învață cum să vă raportați la suferință, să-i dați un sens, să arătați mai multă compasiune și modestie. O carte care vă ajută să vă simțiti mai ușori în ciuda greutăților pe care le purtați pe umeri, cum să faceți față celor mai mari frici ale voastre și cum să râdeți de lacrimile voastre atunci când vă năpădesc.

Cartea nu vă învață cum să acumulați lucruri sau să aveți succes, ci mai curând cum să pierdeți și să renunțați. Vă învață cum să faceți un inventar al vieților voastre și să eliminați tot ce nu este important. Vă va învăța să închideți ochii și să aveți încredere că nu se întâmplă nimic grav dacă picați pe spate. Vă învață să vă pese mai puțin. Vă învață să nu încercați.

Accentul pus pe diferențierea fericirii de simplele momente de euforie, precum și explicația logică și de bun simț a necesității confruntării cu problemele și fricile noastre, pot aduce o schimbare în viața cititorului încă înainte de finalizarea lecturii. Este important să nu ne mulțumim cu pasaje și să citim totul cu responsabilitate și dorință de evoluție.

O altă chestiune bine explicată și stabilită în această carte este diferența dintre vină și responsabilitate. Chiar dacă viața ne-a împovărat cu experiențe terifiante și dureroase pentru care nu avem nicio vină, trebuie să înțelegem că avem responsabilitatea de a le gestiona și privi dintr-o perspectivă care să ne aducă foloase, nu mai multe neplăceri.

Obsesia și superinvestiția în emoții duc la eșec dintr-un motiv foarte simplu – emoțiile nu durează. Ce ne face fericiți azi n-o să ne facă și mâine, deoarece biologia noastră are întotdeauna nevoie de ceva mai mult. Obsesia fericirii duce inevitabil la o goană perpetuă după „altceva” – altă casă, altă relație, alt copil, altă mărire de salariu. Și, în ciuda tuturor eforturilor, ajungem într-un punct straniu de asemănător cu cel din care am plecat: neadaptați.

Această lectură nu te lasă doar cu niște lecții pe care trebuie să ți le însușești într-un mod tocilăresc. Această carte te face să înțelegi că fiecare secundă din viața ta este o alegere, este un pas pe o cale, iar TU ești singurul/singura care decide cărarea pe care alege să pășeașcă. Mi-am reamintit că fericirea este în lucrurile importante pentru mine, chiar dacă mici în ochii altora, că prioritatea trebuie să fie să fiu mereu cea mai bună versiunea a mea și, că nu sunt unică și specială doar pentru că viața mea e plină de probleme. Mark Manson a reușit să mă facă să înțeleg mai bine cum fiecare supărare, necaz, nedreptate și dramă au construit persoana de astăzi și că este răspunderea mea ca din aceste lucruri negative să scot la iveală ceva pozitiv, constructiv, benefic. Am înțeles cât este de important să îți stabilești principii pozitive, să îți păstrezi poziția în orice context social și să îți urmezi calea, să fii tu.

Am învățat în aceeași manieră că este important să nu am mereu dreptate și să nu privesc fanatic la versiunea pe care mi-o doresc astăzi. Am înțeles cât este de important să ne reanalizăm dorințele și principiile pentru a ne lăsa loc de evoluție. Am înțeles că este important să ai capacitatea să respingi/refuzi (lucruri, idei, chiar și persoane nocive) și să accepți să fii respins/refuzat.

Ești grozav. Deja. Fie că-ți dai seama, fie că nu. Fie că-și dă cineva seama, fie că nu. Și nu doar pentru că ai lansat o aplicație de iPhone, că ai terminat școala cu un an mai devreme sau că ți-ai cumpărat o barcă trăsnet. Nu lucrurile astea definesc faptul de a fi grozav.

Ești grozav pentru că alegi de ce să-ți pese și de ce să nu-ți pese, în ciuda confuziei nesfârșite și a morții inevitabile. Acest fapt banal, simpla alegere a valorilor vieții tale, te face deja frumos, iubit și plin de succes. Chiar dacă nu-ți dai seama. Chiar dacă dormi într-un canal și ești lihnit de foame.

O lecție foarte importantă pentru mine (dar și pentru fiecare dintre noi) este stabilirea eșecului/succesului. Evaluarea unor rezultate/fapte ca și eșec sau succes depinde doar de rezultatele la care ne raportăm, rezultate pe care ni le fixăm singuri. Iar una dintre reușitele anului 2021 este lecturarea acestei cărți. Cu siguranță va fi în topul celor mai bune cărți citite din acest an și, sper ca un număr cât mai mare de persoane să o lectureze și să găsească „leacul” multiplelor „umbre” care ne bântuie și care ne opresc din a ne bucura de viață.

Pentru a aprecia conținutul acestei cărți este important să ai mintea și inima deschisă, să dorești să privești adevărul în față, să renunți la victimizare și la învinuirea altora pentru propria nefericire. Stă doar în puterile noastre să ne găsim liniștea, pacea și calea către fericire (nu euforie și nu fericirea iluzorie oferită de exterior, ci împlinirea sufletească care să ne împlinească și mulțumească din cele mai profunde colțuri ale ființei noastre).

Principiul „fă ceva” nu ne ajută doar să renunțăm la tendința de a tegiversa lucrurile, dar funcționează și ca un proces de adoptare a unor valori noi. Când te găsești în vârtejul unei crize existențiale, când totul pare lipsit de sens – când standardele te-au lăsat baltă și habar n-ai ce urmează, când știi că ți-ai făcut rău urmărind visuri false, ori când știi că există standarde mai bune de evaluare a propriei persoane, dar nu știi cum să le folosești – răspunsul e același:

Fă ceva.

Acel „ceva” poate fi și cea mai măruntă acțiune viabilă care să te poarte către altceva. Poate fi orice.

Categorii:Mark Manson, Recenzii

Etichete:arta subtila a nepasarii, book my mind, bookmymind, dezvoltare personala, editura lifestyle publishing, introspectie, lacramioara neamtu recenzie, Mark Manson, o metoda nonconformista pentru o viata mai buna, psihologie, recenzie, recenzie bookmymind, Recenzii