Acolo unde femeile sunt regi (recenzie)

Elijah, scumpul meu fiu,

Vreau să îți povestesc despre viața ta. Fiecare om are o istorie înăuntrul său, care începe de dinainte ca el să se nască, iar istoria ta este mai mare decât le va fi dat multora să trăiască. Ei spun că nu ar trebui să îți povestesc unele lucruri și că vorbele pot răni urechiușele unui copil, dar, băiatul meu drag, între o mamă și fiul ei nu există secrete. Copilul a văzut pe dinăuntru trupul mamei lui. Or, cine poate cunoaște un secret mai mare decât acesta? Englezii aceia spun o mulțime de lucruri. Ceea ce ei numesc „abuzuri asupra copilului“, noi, nigerienii, numim „educație“. Așa că nu-i băga în seamă.

Autor: Christie Watson

Număr pagini: 384

An apariție: 2019

Editura: Trei

Traducere: Irina Negrea

Titlul original: Where Women are Kings, 2014

Christie Watson este o scriitoare britanică (și asistent medical), născută în anul 1976. Prima carte a autoarei a fost publicată în anul 2011 și a câștigat premiul Costa în același an. După „Acolo unde femeile sunt regi” (2014), a mai publicat „Here I Stand” (2016) și „The Language of Kindness: A Nurse’s Story”(2018).

„Acolo unde femeile sunt regi” este o carte memorabilă. Nu doar pentru că este prima carte (după muuulte lecturi) în care nu am sesizat nicio greșeală. De niciun fel! Nu, nu doar de asta. „Acolo unde femeile sunt regi” este o carte cu un puternic impact emoțional, o carte care te captivează, te mistuie și îți ține sufletul acaparat de intensitatea evenimentelor mult timp după ce ai terminat lectura.

— Odată, demult de tot, obișnuia ea să ne spună mie și surorilor mele, o femeie, atât de plină de golul din ea, și-a vândut trupul, ca pe o bucată de carne la piață. Și femeia aceea a cutreierat toată Nigeria, căutând ceva cu care să-și umple pustiul din ea, și a învățat multe graiuri, căutând cuvinte care să-i explice deșertăciunea. Iar oamenilor le plăcea de această femeie deșteaptă și deșartă: era plămădită din lumina stelelor; inima ei sclipea ca argintul. Ascultau când ea își rostea vorbele în multe graiuri, povestind despre locurile pe care le văzuse: despre Jos, unde din cer ploua cu nestemate, și despre Nord, unde oamenii dispăreau în ziduri de nisip, și despre pâraiele din Deltă, dansând cu duhurile apelor. Și astfel, pământenii au făcut-o rege. Și glia a împlinit-o lăuntric, iar deșertăciunea era cer. Nigeria este un loc unde femeile sunt regi. Unde orice este posibil.

Eleganța, sensibilitatea și emoția scriiturii te fac să iubești această carte încă de la primele rânduri. Cel puțin, eu am simțit atracția imensă față de acest roman încă de la primele pagini. Nu știam ce va urma, nu am citit nimic despre carte înainte să o descopăr pagină cu pagină. Și ce am mai trăit…

Acțiunea cărții debutează cu povestea lui Deborah, femeia scriindu-i fiului său povestea vieții lui, o scrisoare plină de dragoste, credință, teamă și superstiții nigeriene.

După ce aflăm, în paralel cu scrisorile lui Deborah, de prezentul pe care îl trăiește Elijah, reușim să facem legătura între destinul mamei și a fiului nigerian.

Ești iubit, micuțul meu nigerian, cum nu a mai existat vreodată o iubire pe lume.

Elijah are 7 ani și a trăit cu mai mulți asistenți maternali și în mai multe case de copii decât ar fi normal pentru cineva de vârsta lui. Dar, băiatul înțelege motivul nestatorniciei lui. În el sălășluiește un vrăjitor, un spirit malefic care aduce prin intermediul copilului boală, suferință și moarte celor cu care băiatul intră în contact, în special celor pe care Elijah îi simpatizează sau iubește.

Din cauza acestui musafir nepoftit, Elijah se ferește de angajamente emoționale, refuză să se împrietenească sau să placă pe cineva. Vrăjitorul din interiorul său mereu îi făce să sufere pe cei apropiați lui, iar păstrarea distanței este o metodă de a proteja lumea de răutatea vrăjitorului. Elijah nu este rău și nu își dorește să fie rău, dar vrăjitorul are puterea să îl controleze și să îl oblige să facă lucruri rele persoanelor iubite.

Elijah auzea tot timpul glasul vrăjitorului. Îi spunea să facă lucruri rele. Elijah știa că este un băiat rău. Și dezgustător. Și-ar fi dorit ca vrăjitorul să-și aleagă un alt băiat, sau măcar să își folosească puterile supranaturale doar pentru lucruri bune, cum ar fi să poată urca sus de tot sau să poată zbura. Vrăjitorul putea să facă orice. Putea să își folosească forța supraomenească pentru a ridica obiecte grele și pentru a citi gândurile oamenilor. Putea să se prefacă în animal, să devină invizibil și să zboare prin cerul înnoptat, prinzând nuiele de fulgere cu mâinile goale. Elijah putea să se folosească de vrăjitorul din el pentru a gândi direct în mintea altcuiva. Dacă Elijah l-ar putea domina pe vrăjitor, ar putea să facă numai lucruri bune, cum ar fi puterile supranaturale, și atunci nu i-ar mai fi atât de frică de el. Frică de ceea ce era în stare să facă în continuare. Frică de ceea ce l-ar fi putut pune pe el să facă.

De când se despărțise de mama sa, Elijah a avut ca și constantă în viața doar prezența asistentului social Ricardo. Bărbatul s-a atașat de Elijah, între cei doi înfiripându-se o relație bazată pe încredere și dragoste. Dar nici încrederea în Ricardo nu a putut să îl facă pe Elijah să destăinuie prezența vrăjitorului din interiorul său, mai ales din cauză că Ricardo nu credea că în micuțul copil sălășluiește răul de care Elijah tot pomenește.

— Eu sunt afurisit, sub directa comandă a Satanei. Episcopul mi-a spus asta. Și Elijah începu să plângă amarnic, o lacrimă mare rostogolindu-se încet pe obrazul lui și prelingându-se apoi pe masă. O atinse cu degetul mare, frecându-l iute pe masă, până ce locul rămase uscat.

— Nu vreau să fiu afurisit.

— Cine este episcopul? E din biserica voastră? Elijah deschise ochii, dar nu și gura. Ricardo se încruntă.

— Mda, indiferent cine-o fi acest episcop, tu trebuie să știi că nu ești nicidecum afurisit. Ești un băiat drăguț, care are dreptul să fie fericit, să fie ocrotit și să se joace.

Ca urmare a terapiei prin joacă, dar și a nevoilor pe care Elijah le avea pentru a putea duce o viață normală, Ricardo le-a prezentat lui Nikki și Obi, doi tineri care își doreau să adopte un copil, situația micuțului nigerian.

Nici cu Nikki și Obi viața nu a fost mai blândă. Dorința de a avea un copil le-a lăsat adânci cicatrici în suflet, femeia pierzând mai multe sarcini. Dar, Elijah a fost primit în sânul familiei cu multă dragoste și responsabilitate. Bunicul, primul bunic pe care Elijah l-a avut în viața sa, era de origine nigeriană și legătura cu Elijah a fost foarte ușor de creat.

Elijah clipi de câteva ori. Vrăjitorul încetă să-i mai bubuie în urechi și, ridicându-și mădularele, se duse înapoi să-i umble prin burtă. Elijah încuviință din cap.

— Da, cred că astăzi e mai bine să-l căutăm pe Dumnezeu în natura din parc. Elijah simțea că i se încrețește fruntea. Ce să caute Dumnezeu în parc?

— Elijah, Dumnezeu este pretutindeni. Nu e nevoie să mergi la biserică pentru a vorbi cu el. Dumnezeu este chiar și aici.

Bunicul apropie o mână de pieptul lui Elijah și a fost ca și cum a pus o fărâmă de Dumnezeu în el; vrăjitorul a înghețat și s-a sfrijit complet.

Odată cu mutarea în noua familie, dragostea cu care a fost înconjurat, dar și promisiunile unei familii permanente l-au „alungat” pe vrăjitor. Elijah nu îi mai simțea prezența și, credea chiar că ar putea fi fericit.

Ușurarea nu a durat mult, Nikki a rămas însărcinată și din acel moment, vrăjitorul s-a întors din nou în micul trup nigerian. Ieșirile nervoase ale băiatului au atins cote extreme (a înjunghiat-o pe Nikki), suferința lui Elijah fiind aprofundată de lipsa de control asupra vrăjitorului, cât și de realitatea cu care este confruntat atunci când adulții decid să îi aducă la cunoștință adevărul vieții sale.


Trebuia să te forțezi mult ca să te furișezi afară de sub pielea unui băiețel, ceea ce era foarte greu chiar și pentru un vrăjitor experimentat. Întâi, trebuia să împingă mult în jos măruntaiele lui Elijah, ca să se poată strecura în sus, pe spinarea lui. Apoi pornea spre ceafă. Când ajungea aproape, trebuia să caute nasul sau urechea. Pe urmă, venea partea complicată: cum să se facă mic, mic de tot, încât să poată încăpea printr-o nară. Se îndesa și se îmbrâncea în față, până reușea să se elibereze. Elijah simțea cum vrăjitorul se târa afară din el și pornea să zboare prin cameră, din ce în ce mai repede. Strângea tare din ochi și încerca să nu-i deschidă, dar ceva îl silea să caște ochii mari. Auzea cum vrăjitorul ieșea plutind din cameră, pentru ca apoi să se năpustească pe scări în jos. Inima i se zbătea în piept, de parcă ar fi vrut să scape afară.

Oricât de mult își dorea să scape de vrăjitor, posibilitatea ca acesta să nu fie real îi crea mai multă durere decât necesitatea de a lupta cu el. Dacă vrăjitorul nu era real, însemna că toate cruzimile pe care le-a suportat au fost fără niciun motiv (a fost otrăvit, spălat cu acid, s-a încercat scoaterea vrăjitorului din el cu ajutorul unei șurubelnițe ș.a.). Mai mult, însemna că Mama nu îl iubea…

Povestea lui Deborah și a micului ei nigerian este dramatică, plină de suferință și tratamente inumane. Cartea este un exemplu de viață distrusă din cauza unei mentalități pline de credințe și superstiții până la contopirea realității cu fantezia. O poveste tulburătoare ce nu rămâne fără impact în mintea cititorului și nici în cele mai dure și insesibile inimi.

Eram acolo unde femeile sunt regi. E adevărat, Elijah. Există trei locuri unde femeile sunt regi. Unul este în acel moment de după naștere, când generații întregi de femei se scurg în trupul uneia singure și toată lumea se înfioară, iar natura ne amintește cine este rege. Al doilea loc este Nigeria, unde — ții minte — o femeie, o prostituată chiar, era atât de respectată, încât a fost făcută rege. Și în Rai femeile sunt regi, negreșit, căci în Rai toate relele de pe pământ sunt îndreptate. Nigeria, Nașterea unui copil și Raiul: acestea sunt locurile unde orice este posibil pentru femei.



Categorii:Autori străini, Christie Watson, Recenzii

Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

<span>%d</span> blogeri au apreciat: