Provocare (recenzie)

📚 Păcătoșii din orașul Tuturor Sfinților #2

Îmi era rușine că mă îndrăgostisem de Jaime.

Societății îi pasă mult prea mult de cine te îndrăgostești, dar niciodată nu o interesează de ce.

Autor: L. J. Shen

Număr pagini: 182

An apariție: 2020

Editura: Epica

Seria: Păcătoșii din orașul Tuturor Sfinților

Traducere: Sorin Petrescu

Titlul original: Defy, 2017

L. J. Shen este o autoare de cărți romantice și romane pentru tineri, scrierile sale devenind bestselleruri la nivel internațional. A publicat 18 romane – fiind cunoscută pentru „Cum să furi o inimă cu un sărut” (2018), jumătate dintre acestea făcând parte dintre cele trei serii ale autoarei. „Vicious”(2016) este primul volum din seria „Păcătoșii din orașul Tuturor Sfinților”, alături de „Provocare”(2017), „Ruckus” (2017), „Scandalous”(2017), „Bane”(2018).

Eu nu aveam nimic, iar Jaime avea totul: un trecut de răsfăț, un prezent confortabil și un viitor strălucit. Pe de altă parte, eu aveam o carieră pe butuci și urma să mă chinui toată viața, în slujbe de rahat, ca să scap de datorii. Noi doi nu eram deloc potriviți. Nici măcar pentru o aventură scurtă.

Dar eram prea egoistă și vulnerabilă ca să refuz. Și apoi, dacă mă culcam cu el, ar fi fost ca și cum m-aș fi răzbunat pe maică-sa, pe la spatele ei.

Toată lumea câștiga, corect?

„Provocare” este o altă poveste de „iubire” din seria „Păcătoșii din orașul Tuturor Sfinților”. Din fericire, doar aceste prime două cărți din serie sunt în posesia mea și, cu siguranță nu voi citi alte volume din această serie.

În schimb, după „Vicious”, carte care nu mi-a plăcut din multe considerente, „Provocare” devine mai plăcută. Acțiunea cărții este la fel de „fierbinte”, dar parcă mai puțin vulgară. Pe bazele puse în primul volum, povestea dintre Jaime Followhill (unul dintre băieții din gașca de desfrânați a lui Vicious și fiul directoarei liceului din orașul Tuturor Sfinților, liceu la care Melody lucrează ca profesoară) și Melody Green devine mai ușor de acceptat și urmărit. Poate pentru că deja este cunoscut deznodământul faptelor lor din „Vicious”.

Ceea ce aflăm din „Provocare” este cum au ajuns cei doi să fie împreună. Fiind o poveste între o profesoară și elevul său, ne așteptăm ca Melody să fie cea care inițiază legătura. Ei bine, nu așa stau lucrurile atunci când atracția și iubirea implică unul dintre Cei Patru Desfrânați din Todos Santos (Orașul Tuturor Sfinților).

E un fapt dovedit că oamenii se mint singuri, pentru a se proteja de propriile fapte. De ceea ce gândesc și de ceea ce simt. Când venea vorba de Jaime Fallowhill, refuzam să accept adevărul. În mintea mea, minimalizam totul. Reduceam legătura noastră la o simplă distracție. Însă niciodată nu fusesem atât de tulburată de un bărbat.

Repet, nu mi-a plăcut această serie. Deloc. Nu este genul meu de lectură. Dar, pentru pasionații lecturilor erotice, „Provocare” conține o poveste detaliată, plină de pasiune și sex între o profesoară și elevul său. Dorința dintre cei doi este înflăcărată, obstacolele făcându-i să se dorească mai mult.

Se citește extrem de ușor, traducerea și editarea fiind fără cusur. Am apreciat că măcar această carte este recomandată celor peste 18 ani (așa cum este și normal având în vedere conținutul sexual) și, că povestea dintre cei doi, cu toate că interzisă de codul deontologic, este bazată pe sentimentele de atracție, iubire și dorință dintre doi tineri (cu toate că predă, Melany are puțin peste 20 de ani).

În dimineața asta, când m-am trezit în brațele elevului meu, nu părea să-mi fie elev. Era mai degrabă un mentor. Un bărbat care cunoștea drumul spre obiectivul acela alunecos și greu de obținut: fericirea.

Față de primul volum, „Vicious”, această poveste este una reușită, scoțând în evidență sentimente pozitive, nu doar răzbunare și sex din ură, cu toate că genul romanului este același: erotic până la pornografie și, atât Melody, cât și Jaime găsesc o dulce răzbunare față de mama băiatului și șefa tinerei (doamna Followhill și Melody nu au o relație prea bună), prin simplul fapt că fac sex unul cu celălalt.

Concluzionând, L. J. Shen nu este genul meu de autor. Cel puțin nu momentan. Poate dacă va scrie altceva. Să fiu mai exactă: scriitura este bună, pentru acest tip de lectură. Doar nu este pe gustul meu genul erotic, gol, simplu și fără vreo poveste mai complexă de urmărit. E pur și simplu o poveste clasică în care doi se urăsc și fac sex după suuuuute de pagini (Vicious) sau doi se plac și fac sex unde și cum apucă, trăsătura specială fiind dată de încălcarea codului deontologic. Deci, nimic special (din punctul meu de vedere).



Categorii:Autori străini, L. J. Shen, Păcătoșii din orașul Tuturor Sfinților, Recenzii

Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: