Madeleine Smith nu doar că a tăiat iubirea, ci a și înjunghiat-o, a sfârtecat-o și a mărunțit-o temeinic, lăsând cincisprezece urme de cuțit pe trupul neînsuflețit al soțului ei în apartamentul lor din Chapham.
Autor: Harriet Tyce
Număr pagini: 336
An apariție: 2021
Editura: Litera
Traducere: Andreea Năstase
Titlul original: Blood Orange, 2019
Harriet Tyce s-a născut în 1972, în Edinburgh. După o carieră de aproape zece ani ca și avocat, Harriet Tyce a debutat în lumea literaturii în anul 2019, cu romanul „Portocala sângerie”, iar în anul 2020 a publicat „The Lies You Told”, urmat de „It ends at midnight” (2022).
Portocala sângerie
„Portocala sângerie” este o carte pe care am citit-o cu luni în urmă, dar despre care nu am reușit să scriu pe blog până astăzi. Chiar dacă a trecut mult timp, ceva din armosfera poveștii m-a urmărit până în prezent.
Îmi amintesc că am citit cu plăcere, neîntâmpinând dificultăți din cauza traducerii sau editării. Însă, pe tot parcursul cărții am simțit un mare dezgust față de personajul principal. De ce? Pentru că stilul de viață al avocatei Alison este imoral, atât față de soțul său perfect, cât și față de fetița ei, pe care o neglijează aproape complet.
Alison este o mamă iresponsabilă și o soție dezastru. Singurul aspect al vieții la care pare că se pricepe este cariera, care este pigmentată cu adulter, beții și momente jenante. Primul dosar de omor al lui Alison înseamnă un pas în plus în carieră, dar și un nou fir narativ al cărții.
Alison este avocata lui Madeleine, o femeie care și-a omorât soțul și care nu pare să regrete destul încât să se apere sau să discute despre asta. Alison trebuie să o facă pe Madeleine să se deschidă și să coopereze pentru a obține cea mai favorabilă încadrare, deci pedeapsa minimă.
Detaliile căsniciei lui Madeleine m-au scandalizat în egală măsură cu atitudinea lui Alison, iar atunci când aceasta primește semne cum că cineva ar ști de aventura ei cu Patrick, am simțit satisfacție și am sperat ca soțul ei, Carl, să fie răzbunat.
Când mi se pare că nu mai duhnesc a vin și țigări, îmi pun un halat de casă și intru în camera Matildei. Doarme dusă, cu elefănțelul roz la piept. O sărut pe frunte și îi trag pătura până la gât, apoi mă așez lângă ea s-o privesc. Oftează și se întoarce cu fața spre mine. Mi se pune un nod în gât. Pe ei, pe ei îi trădez. Carl este important, iar Tilly este încă și mai importantă. Nu ea m-a respins, nu ea m-a îndepărtat de fiecare dată. Merită mai mult din partea mea, merită o mamă devotată pe de-a-ntregul. O iubesc, dar nu îndeajuns de mult încât să renunț la Patrick. Sau, poate, nu încă. Îi mângâi obrazul și îi promit în șoaptă că mă voi strădui mai tare, că voi deveni persoana pe care o merită.
„Portocala sângerie” este o carte care ține cititorul prins în dramele trăite de personajele sale. Chiar și Alison, dincolo de atitudinea ei egoistă și incorectă, are mustrări și regrete în legătură cu modul în care își tratează familia.
Finalul a fost surprinzător și în ton cu restul detaliilor șocante cuprinse în roman. Drama, minciuna, trădarea, insensibilitatea și manipularea de care sunt capabile personajele stârnesc sentimente acute în inima cititorului, lăsând, pentru destul de mult timp, o umbră de îndoială asupra adevăratului caracter și al realelor intenții ale oricărei persoane există în viața noastră.
Distribuie pe:
Categorii:Autori străini, Cărți, Harriet Tyce, Recenzii
Bookmymind 
Lasă un răspuns