-Virusurile omoară mii de oameni în fiecare zi, spuse Stanley Oxenford. În Marea Britanie, cam la fiecare zece ani, o epidemie de gripă omoară în jur de 25000 de oameni. În 1918, gripa a cauzat mai multe morți decât toți cei patru ani ai Primului Război Mondial. În 2002, trei milioane de oameni au murit de SIDA, care este cauzată de virusul imunodeficienței. Și tot virusurile sunt implicate în apariția a 10% din cazurile de cancer.
Autor: Ken Follett
Număr pagini: 474
An apariție: 2018
Editura: Rao
Traducere: Andreea Șeler
Ttitlul original: Whiteout, 2004
Pe Ken Follett l-am descoperit acum aproximativ 5 ani și mi-a schimbat părerea în legătură cu cărțile cu subiect istoric. Am citit „Trilogia Secolului” („Căderea Uriașilor”, „Iarna Lumii” și „Capătul Veșnicii”) și am rămas cu dorința de a descoperi fiecare pagină scrisă de acest autor.
Nu am apucat să citesc trilogia formată din „Stâlpii pământului”, „O lume fără sfârșit” și „Coloana de foc”, dar este pe lista mea de lectură. În schimb, am citit de curând „Alb infinit”.
Alb infinit
Nu știu dacă așteptările mele erau prea mari sau dacă diferența tematicii abordate au făcut ca lectura acestei cărți să nu îmi ofere senzația de devorare pe care mă așteptam să o trăiesc.
„Alb infinit” nu este o altă carte care să prezinte într-un mod captivant o perioadă istorică, așa cum mă așteptam. Romanul poartă cititorul pe o altă cale, având în prim-plan un virus mortal, scăpat dintr-un laborator.
Chiar dacă subiectul abordat este total diferit de ceea ce căutam eu în acel moment, cartea „Alb infinit” merită citită, atmosfera creată de Ken Follett fiind foarte asemănătoare cu cea simțită în timpul lecturii cărților lui Dan Brown. Lipsa simbolismului este înlocuită cu știința și tehnologie, urmărirea, suspansul și pericolul nelipsind. Nici componenta sentimentală nu lipsește, principalii pioni ai acțiunii fiind membri ai același familii și persoane implicate mai mult decât profesional în poveste.
Așa cum Dan Brown are în cărțile sale un personaj bine conturat și bine pregătit în domeniul în care activează, Ken Follett a creat-o pe Toni, fostă polițistă și șefa securității laboratorului din care virusul periculos reușeste să iasă. De două ori. Pe Toni o fac specială profesionalismul și devotamentul dublu. Femeia este loială profesiei, dar și șefului ei, bărbatul stârnindu-i profunde sentimente romantice.
Era exact lucrul de care se temuse, dar confirmarea o lovi ca o rafală rece de vânt al morții. Se uita fix la ecran, înghețată de spaimă, cu inima bătându-i cu putere în piept. Madoba-2 era cel mai letal virus cu putință, un agent infecțios atât de puternic, încât trebuia păzit de mai multe bariere de securitate și care nu putea fi atins decât de persoane atent instruite, îmbrăcate în haine izolatoare. Iar acum se afla în mâinile unei bande de hoți care îl ținea într-o blestemată de valiză.
Dincolo de calitățile sale care au calificat-o pentru postul avut și a dorinței de a nu-și dezamăgi șeful, echipa și întreaga omenire, Madoba-2, un virus extrem de periculos, a putut fi scos din laborator (trecut de mai multe bariere de securitate).
Dacă după primul moment periculos Toni a reușit să descopere ce s-a întâmplat, banda de hoți din care face parte fiul șefului ei îi vor da adevărate bătai de cap. Toată acțiunea antrenantă are loc în Ajunul Crăciunului, pe un viscol care pune în dificultate atât hoții, cât și poliția și agenții de securitate ai laboratorului.
Chiar dacă „Alb infinit” nu a fost ce credeam că va fi (lucru de care eu sunt responsabilă pentru că îmi las posibilitatea surprizei atunci când aleg cărțile), a fost o carte bună, o lectură plăcută și pe măsura autorului său. Traducerea și editarea au fost în regulă și nu au incomodat în vreun fel procesul citirii.
Care este cartea ta preferată scrisă de Ken Follett?
Distribuie pe:
Categorii:Cărți, Ken Follett
Bookmymind 
Lasă un răspuns