Îmi doresc ca lucrurile să fi fost diferite pentru noi, dar se pare că soarta a avut alte planuri. Trebuie însă să știi asta: dragostea pe care o simt pentru tine este reală și toată tristețea care vine cu ea… Citește mai mult ›
editura litera
Lanțul (recenzie)
– Ascultă-mă. Ceea ce îți spun este foarte important. Trebuie să răpești pe cineva care să o înlocuiască pe fiica ta în Lanț. – Despre ce vorbești? – Trebuie să-ți alegi o victimă și s-o ții captivă până când cei… Citește mai mult ›
Fecioarele (recenzie)
După ce ai omorât un om nu mai e cale de întoarcere. Acum îmi dau seama de asta. Îmi dau seama că am devenit cu totul altcineva. E ca și când te-ai naște din nou, presupun. Dar nu o naștere… Citește mai mult ›
Fete de treabă (recenzie)
Habar n-am cum este ea acum. Dar, oricum, nu am știut niciodată. În tot acel timp a fost practic o străină. O prietenie care a durat numai câteva luni, care a fost întemeiată mai mult pe ideea a ceea ce… Citește mai mult ›
Câmpul cu iarbă neagră (recenzie)
Avery era cel care văzuse imaginea de ansamblu, Avery știa că adevărata valoare a vieții umane nu însemna chiar nimic. Să iei o viață era totuna cu a nu o lua; această conștiință era doar o barieră autoimpusă împotriva plăcerii;… Citește mai mult ›
Nu sunt eu (recenzie)
Nu mai mirosim a oameni. Mirosim a lăcrămioare și a tuberoze. Și a crini. Și a paciuli. Și a neroli. Și a orhidee. Și a cocos. Și a piersică. De primăvară. Și a trandafiri. De seară. Și de Siria. Bulgărești…. Citește mai mult ›
Pacientul (recenzie)
[…] poate să declanșeze la comandă diferite forme de suferință din cauză că a rămas încă atât de influențabil. Cu alte cuvinte, halucinațiile sale sunt atât de puternice, încât i-au determinat mintea să poată să facă niște lucruri pe care… Citește mai mult ›
Până nu se răcește cafeaua (recenzie)
Fumiko nu putea accepta că femeia în roche albă era o fantomă. Dacă ar fi văzut-o fără să o poată atinge, atunci ar fi crezut-o pe Kazu. Nu doar că o atinsese, dar văzu că femeia avea… două picioare. Nu… Citește mai mult ›
Malorie (recenzie)
– Nu mai există ignoranță și nici fericire. Tuturor ne-au rămas cicatrice. Femeia din fața ta? Nu sunt eu aceea! Această femeie care trăiește în întuneric, care plânge în spatele ochilor închiși, care n-a mai simțit de șaptesprezece ani nici… Citește mai mult ›
Iubita comandantului (recenzie)
În ultima zi a lunii noastre de miere, am urcat cu telecabina pe munte. Ne-am uitat dincolo de granița cu Cehoslovacia și ne-am bucurat de priveliștea piscurilor ascuțite și înzăpezite. M-am minunat de asemenea peisaje spectaculare, cum nu mai văzusem… Citește mai mult ›
Bookmymind 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.