Peter 2.0 (recenzie)

De Lady Dot on 4 iul. 2022 • ( 0 )

Nici nu îmi mai aminteam când mă lăsaseră nervii ultima oară în fața lui – poate pe când aveam 20 de ani. De atunci, devenisem mult mai puternic. Mult mai rezistent, mai sigur. Prima lacrimă a apărut ca o surpriză. A doua a venit din celălalt ochi și a fost la fel de șocantă ca prima. Dar apariția lor neașteptată a părut să schimbe toate regulile. Nu mai conta nimic din trecut. Nimănui nu-i mai păsa. Mie, în niciun caz. Așa că am cedat.
O mică parte din mine își dădea seama cât de jalnic era un bărbat de 61 de ani care-și plângea de milă, care lăcrima precum un copil, fără mândrie, fără control, fără respect, fără valoare. Un nimic.

Autor: Peter Scott-Morgan

Număr pagini: 352

An apariție: 2021

Editura: Lifestyle Publishing

Traducere: Dragoș Tudor

Titlul original: Peter 2.0, 2021

Peter Scott-Morgan s-a năcut în anul 1958, în Anglia. A fost teoretician organizațional, autor și expert în robotică. A decedat pe 15 iunie 2022. Printre lucrările publicate de Peter, se numără: „The robotics revolution: the complete guide for managers and engineers” (1984), „The unwritten rules of the game: master them, shatter them, and break through the barriers to organizational change” (1994), „The reality of global crises: why good beginnings are ending badly and leaving world-leaders increasingly powerless” (2012), „The reality of our global future: how five unstappable high-tech trends will dominate our lives and transform our world” (2012) și „Peter 2.0” (2021).

„Peter 2.0” este o carte aparte. Cel mai probabil și pentru că este povestea unui om aparte. Peter a suferit de o boală neuronală motorie și a refuzat să cedeze în fața certitudinii statistice de a muri din cauza acesteia. De-a lungul vieții, Peter a fost pioner în mai multe situații. De exemplu, el și soțul său, Francis, au fost primul cuplu care au format un parteneriat civil în Anglia, în prima zi în care acest lucru a fost posibil din punct de vedere legal.

Peter a luptat mereu cu regulile, a căutat mereu soluții pentru situațiile dificile sau nemulțumitoare din viața lui, iar boala cu care a fost (cu greu) diagnosticat nu a făcut excepție. Peter și-a dorit să evite, pe cât posibil, moartea cauzată de această afecțiune (majoritatea pacienților diagnosticați cu această boală mor din cauza imposibilității de a respira sau de a mânca) și să folosească tehnologia pentru a se ajuta pe sine, dar și pe toți cei care pot ajunge, dintr-un motiv sau altul, într-o situație asemănătoare.

Dorința lui Peter de a deveni primul om cyborg este un act de curaj, din punctul meu de vedere. Bărbatul, și-a consumat puținul timp și energia rămasă pentru a reuși să obțină „upgrade-urile” necesare, iar această motivație nu a fost doar pentru el. Peter nu și-a dorit doar să se salveze, ci să schimbe lumea. Primul cyborg din lume urma, în viziunea lui Peter, să ofere acces omenilor la tratamente medicale care să le schimbe viața sau, mai bine zis, care să le ofere viață. „Peter 2.0” a fost un proiect riscant, un experiment la care Peter Scott-Morgan s-a oferit să participe, pe care chiar l-a și organizat în amănunt. Astfel, există și un documentar (Peter: The Human Cyborg, 2020) realizat în perioada în care Peter a suferit numeroase „îmbunătățiri” care să îi ofere posibilitatea de a trăi și de a comunica cât mai aproape de normal.

Consider că este nu doar incredibil de trist, ci și incredibil de frustrant ca cineva să se simtă presat să moară doar pentru că nu mai vede nicio speranță. Nicio alternativă rezonabilă. Nicio soluție rațională. Mi-aș dori să văd că există speranțe, alternative, soluții. Mi-aș dori să simtă că au de ales. Cred din toată inima că tot ceea ce fac acești oameni îi privește doar pe ei și susțin în totalitate dreptul oamenilor de a alege moartea. Dar la fel de mult susțin și dreptul lor de a alege viața.

Cartea „Peter 2.0” este o lectură terapeutică. Cel puțin, așa am simțit-o eu. Peter Scott-Morgan a devenit pentru mine un exemplu de altruism, perseverență, curaj și optimism. Nu lăsa nimic să îl dărâme. În loc să se lase pradă deznădejdii, căuta mai cu înflăcărare soluții.

Și asta nu este tot! „Peter 2.0” nu este o carte doar despre boală și transformarea omului în mașinărie. „Peter 2.0” este o poveste de dragoste. Chiar o poveste de dragoste puternică și profundă, o victorie a iubirii asupra prejudecăților și impedimentelor societății contemporane.

Traducerea și editarea sunt fără cusur. Limbajul folosit de Peter atinge cuvânt cu cuvânt inima cititorului. Am simțit fiecare suferință pe care, de mic, Peter a trebuit să o accepte, trăiască și depășească. Am simțit dragostea dintre Peter și Francis și le-am admirat relația. Am trăit durerea, mai cu seamă cea psihică, cauzată de analizele și testele pe care a trebuit să le facă în mod repetat pentru a reuși să afle diagnosticul aspru.

De multe ori m-am regăsit în Peter. Mai ales, în perioada de după diagnosticare, atunci când, momentele de luptă interioră îi frământau conștiința.

Unde nu m-am regăsit, Peter m-a învățat. Mi-a vorbit din interiorul lui, sincer și direct, m-a făcut să pot vedea prin ochii săi și să schimb astfel percepția din ochii mei.

Nu avusesem de gând să-l întrerup, dar brusc m-am îngrijorat că medicația primită anterior ar putea să-mi îngreuneze vorbirea dacă tărăgănez lucrurile prea mult. Iar acelea erau cele mai importante patru cuvinte pe care le voi rosti vreodată.
Francis s-a apropiat. Aceea era singura parte a zilei la care mă gândisem enorm, fără pauză, de mai bine de un an. O repetasem cu adevărat. Dintr-un motiv mai degrabă ilogic și complet omenesc, repetiția doar crescuse importanța momentului în loc să o diminueze, așa cum sperasem. Prin urmare, acest moment crescuse și tot crescuse în importanță, până când ajunsese să determine modul în care creierul vedea întreaga sa existență și devenise momentul de răscruce suprem: pre-laringectomie și post-laringectomie; înainte și după pierderea oricărei posibilități de comunicare convențională; Peter și Peter 2.0.

„Peter 2.0” este o carte pe care oricine ar îndrăgi-o. Este plină de momente care sensibilizează, dar și de lecții care întăresc mintea și caracterul. Este plină de agonie, dar și de extaz. Este despre oameni și tehnologie. Este o combinație între atât de multe lucruri, atât de importante pentru fiecare individ, dar și pentru societate. Este despre depășirea barierelor, despre înlăturarea prejudecăților și, într-un final, despre iubire, în toate formele ei.