Tehnici de manipulare (recenzie)

Această carte nu este un manual. Nici nu își propune să fie așa ceva. Ea se adresează cetățeanului obișnuit, celui supus în permanență manipulărilor. Analiza tehnicilor de influențare și a efectelor acestora, cu exemple arhicunoscute sau abia sesizabile, din istorie sau din zilele noastre, poate reprezenta un avertisment. „Knowledge is power” (Cunoașterea înseamnă putere), spunea cândva filozoful englez Francis Bacon. Cunoscând tehnicile de manipulare putem să rezistăm în fața lor. Putem evita rolul de figuranți în propria noastră viață…

În același timp, o astfel de carte este extrem de necesară cititorului român. În România, subiectul a fost tabu timp de aproape o jumătate de secol. Cuvântul manipulare nici măcar nu există în Micul Dicționar Enciclopedic. Iar în Dicționarul Explicativ al Limbii Române este prezentată doar semnificația sa tehnică. Motivele sunt lesne de înțeles, dar golul trebuie umplut, pentru a nu se mai repeta ororile din trecut…

Autor: Bogdan Ficeac

Număr pagini: 250

An apariție: 2014

Editura: C. H. Beck

Publicată inițial: 1996

Bogdan Ficeac este un scriitor, scenarist și jurnalist român, născut la Pitești în anul 1958. În 1983 a publicat „Păsările”, povestirea fiind urmată de „Jungla” (1985), „Hidra” (1986), „Piațeta cu bănci de marmură” (1987), „Callysto” (1987), „Steaua din poiana Gorunului” (1989), „Noaptea fantasmelor” (1990), „Inorogul” (1990) și „Ultimul țărm al speranței” (1990). Primul roman a fost publicat în anul 1992, „Oameni de rezervă” fiind premiat de Asociația Scriitorilor de Science Fiction (a fost radiodifuzat în anul 2004) și a fost urmat de „Tehnici de manipulare” (1996), „California, mirajul Vestului” (1996), „India. O poartă spre eternitate” (1997), „Noaptea fantasmelor” (1999) și „Cenzura comunistă și formarea omului nou” (1999).

Această carte prezintă cititorului său tehnici de manipulare precum: „Piciorul în ușă” și „Trântitul ușii în față”, explicând atât teoretic, cât și cu exemple practice, modul de aplicare și utilizare al acestor tehnici.

Piciorul-în-ușă constă în obținerea prealabilă a unei mici concesii, care să determine sporirea disponibilității celui vizat de a accepta o concesie mai mare. Trantitul-ușii-în-față, la rândul său, constă în prezentarea prealabilă a unei cereri aproape imposibil de acceptat, prin comparație cu care următoarea solicitare să pară mult mai rezonabilă și să aibă mult mai multe șanse de a fi acceptată.

De origine română, autorul folosește atât exemple de manipulări (medii/mari, aparținând unei categorii sau alteia în funcție de numărul celor manipulați) folosite la nivel internațional, cât și o multitudine de exemple de manipulare folosite în România, în special în perioada comunistă.

Cu ajutorul acestei cărți putem face o radiografie istorică a celor mai mari capcane mentale pe care oamenii și le-au întins semenilor lor de-a lungul timpului.

Un accent important este pus asupra mass-mediei. Unicitatea sursei de informare și ușurința controlării acesteia de către regimurile totalitare are un spațiu special destinat în această carte. Explicarea tehnicilor de manipulare folosindu-se de exemple din istorie, oferă cititorului mai mult decât simpla trecere în revistă a acestor modalități de control, punând la dispoziție posibilitatea înțelegerii mecanismului manipulator care a facilitat realizarea unor atrocități greu de înțeles și imaginat a fi acceptabile (spre exemplu Holocaustul).

Căile de remodelare ale gândirii umane, chiar dacă explicate cu ajutorul unor exemple din trecut, ascut vigilența cititorului și îl „forțează” să analizeze propria existență. Născut ulterior evenimentelor prezentate în carte, cititorul realizează manipulările societății în care trăiește, de la cele mici, la cele mari. Multe dintre manipulările trecutului își au efecte în viața noastră cotidiană și mulți dintre cei care au trăit în perioada regimurilor totalitare (în cazul poporului nostru, cei care au trăit în timpul comunismului) încă nu s-au desprins de mentalitatea înrădăcinată de sistemul care le-a modelat gândirea.

Cu cât haosul creștea, cu atât țara respectivă, populația ei, era mai ușor de stăpânit. În plus, trebuia ca oamenii să fie în permanență preocupați de ceva, nemulțumiți de activitatea vreunui șofer sau a altuia, agasați de întârzieri ori de aglomerație, pentru a-și pierde obișnuința gândirii lucide, pentru a nu observa că întreg sistemul era greșit. În plus, în momente de cumpănă, când mizeria traiului cotidian atingea insuportabilul, orice reglementare minoră însoțită de înfierarea publică a unor țapi ispășitori putea dezamorsa tensiunea, atrăgând chiar recunoștința populației pentru scurtul moment de respiro. Apoi tactica era reluată.

De-a lungul timpului, manipularea a fost folosită politic și religios (și nu numai) în diverse colțuri ale lumii, având diferite efecte și lăsându-și amprente mai mult sau mai puțin adânci în mentalitatea respectivei societăți. Această carte prezintă aceste tehnici de manipulare într-un mod clar, direct, astfel încât, orice cititor devine „un radar” de recunoaștere a acestora.

Pe lângă neprețuita culegere de momente în care omenirea (părți din ea) a fost „făcută psihic”, această carte este importantă pentru trezirea spiritului cetățeanului normal, de rând, dar și a celor care își doresc să lucreze în mass-media. Indiferent ce rol îți dorești să ai în transmiterea informațiilor (jurnalist, blogger, etc.) această carte îți subliniază importanța veridicității celor transmise și, în special, a puterii de influență pe care mass-media o are asupra oamenilor. Libertatea comunicațiilor, adică pluralitatea de posturi radio, TV, reviste, bloguri sau a altor surse de informare este vitală pentru menținerea unei societăți informate și pentru o diminuare a șanselor de a manipula marea masă a societății.

Cunoașterea informațiilor oferite de Bogdan Ficeac în „Tehnici de manipulare” pot fi de folos oricui, prezentând pe înțelesul „omului de rând” capcana pe care sistemul/societatea a țesut-o și încă o „modernizează” în jurul său.

Pentru a se produce o schimbare majoră în gândire, trebuie îndeplinite două condiții esențiale. Individul trebuie să aibă senzația că depinde numai de el dacă acceptă sau nu să se comporte și să gândească într-un mod ce contravine credințelor și concepțiilor lui anterioare. Apoi, presiunea la care este supus pentru a accepta noul comportament sau mod de gândire trebuie să fie permanentă, dar suficient de moderată pentru a nu-l determina la o respingere instinctivă.

Prin acțiunea conjugată a acestor doi factori, individul ajunge să-și modifice radical atitudinea, deoarece i se oferă posibilitatea de a-și crea o motivație interioară pentru gestul său, prin acea aparență a libertății de decizie.

Una dintre ideile importante punctate în această carte mi s-a părut nevoia de autoritate pe care individul o are. Autorul se folosește de rezultatele studiilor în domeniu pentru a demonstra că indiferent de morala sau principiile personale, omul este tentat să acționeze „la ordin”, înclină să acționeze așa cum persoana pe care o consideră o autoritate dorește, în detrimentul propriilor convingeri. Astfel, este mai ușor de înțeles de ce de multe ori în istoria omenirii victimele s-au transformat în torționari, iar conștientizarea acestui comportament uman ne poate feri de repetarea situațiilor în care oamenii au acționat „la ordin” și nu așa cum ar fi considerat de cuviință dacă nu ar fi fost intimidați de cineva „mai important” și „mai puternic”.

Cum putem sesiza dacă suntem victime ale acestor tehnici de impunere a unei „gândiri de grup”? În primul rând printr-o analiză la rece a comportamentului, a gândirii și a sentimentelor noastre. Dacă am ajuns să credem necondiționat în anumite idei, deși suntem puși în fața a numeroase fapte concrete ce le contrazic, dacă îi considerăm proști sau dușmani pe cei care au alte păreri decât ale noastre, dacă ne limităm numai la anumite surse de informație, ce ne susțin concepțiile, dacă ajungem să dăm răspunsuri standard, al căror înțeles profund nici măcar nu ne este prea clar, înseamnă că ne aflăm sub influența totală a manipulatorilor ce ne-au inoculat politica împărțirii tuturor faptelor și ideilor în „albe” și „negre”, în „corecte” și „incorecte”. În viața reală există nenumărate tonuri de gri, nenumărate variante și nimeni nu se poate crede deținătorul adevărului absolut.

Pentru a nu vă simți manipulați, nu am să vă spun să citiți această carte. Dar am să vă menționez că merită să-i oferiți o șansă 🙂 . Este important să avem libertate (în special de gândire) și, pentru a ne putea bucura de roadele gândurilor și ideilor noastre trebuie să ne asigurăm că provin cu adevărat de la noi. Cum? Recunoscând manipularea, demascând-o și acționând conform propriilor credințe, idei și principii. Ce decizi? Afli tehnicile de manipulare exemplificate și explicate de Bogdan Ficeac în cartea de care am povestit mai sus? Nu uita: cunoașterea este puterea! Cât de puternic ești/vrei să fii?

Autori români Bogdan Ficeac Recenzii

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: